2. Metode și tehnici de cercetare
Observația
Observația reprezintă urmărirea intenționată
și sistematică a comportamentelor sociale în scopul acumulării de informații.
Este cea mai veche metodă de cercetare utilizată și în științele naturii și în
științele sociale.
Avantajul aceste metode constă în cantitatea
mare de informații acumulate, iar dezavantajul este dat de faptul că
întotdeauna observația așteaptă derularea comportamentelor și nu le provoacă,
implicând un timp mai îndelungat de cercetare și un consum mai mare de resurse.
 |
| Metodologia cercetării sociologice - metode și tehnici de cercetare |
Forme ale observației sociologice
În funcție de gradul de familiaritate a
problemei de cercetare observația poate fi structurată sau nestructurată.
Observația structurată se folosește atunci
când sociologul are o cunoaștere prealabilă a fenomenului cercetat și poate
stabili categoriile de comportamente observate. Se realizează prin intermediul
unei grile de observație.
Observația nestructurată apare atunci când
sociologul nu are o cunoaștere prealabilă asupra fenomenului cercetat.
În funcție de implicarea observatorului
observația poate fi participativă și non-participativă.
Observația participativă presupune implicare
sociologului în grupul urmărit, pe baza unor reguli.
Regulile observației participative:
1.
se ia legătura cu șeful
grupului, acesta este cel care cunoaște misiunea sociologului
2.
se implică în toate
activitățile desfășurate în interiorul grupului cercetat
3.
nu intervine în evaluarea
comportamentelor(nu aprobă, nu dezaprobă, nu le evaluează moral, nu-și trezește
simpatii sau antipatii)
Observația non-participativă se desfășoară
cu observatorul ascuns și are la bază diferite mijloace de înregistrare a
comportamentelor.
Experimentul
Experimentul constră în desfășurarea
intenționată a unor reacții comportamentale și înregistrarea acestora în scopul
confirmării sau infirmării unei ipoteze de cercetare.
Desfășurarea experimentului sociologic
presupune existența a două grupuri similare sub aspectul sructurii(vârstă, sex,
ocupație, profesie, nivel intelectual). Ambele grupuri vor primi o sarcină de
lucru. Sociologul intervine la grupul experimental prin adăugarea unei situații
noi, numită variabilă independentă. În urma efectuării sarcinii de lucru se
compară comportamentele celor două grupuri, ipoteza se confirmă doar dacă la
grupul experimental apar comportamente diferite de grupul de control.
Ancheta sociologică
Ancheta sociologică este cea mai importantă
metodă utilizată în cercetarea sociologică întrucât permite acumularea unei
mari cantități de informații și prelucrarea statistică a acestora.
Ancheta sociologică cuprinde următoarele
procedee:
1.
chestionarul
2.
interviul
3.
sondajul de opinie
Chestionarul
Chestionarul este un procedeu sociologic
care cuprinde un set de întrebări și răspunsuri sau de imagini grafice ce
declanșează reacții verbale înregistrate întotdeauna de către operator.
Chestionarul sociologic trebuie să respecte o
succesiune logică și psihologică a întrebărilor. Din punct de vedere logic,
chestionarul începe cu întrebări de ordin general, prin care se verifică gradul
de cunoaștere a problemei abordate, urmând apoi întrebări particulare prin care
se analizează atitudinea și motivația repondentului. Din punct de vedere
psihologic, chestionarul începe cu întrebări uzuale, de „spart gheața” și apoi
cu întrebări care implică concepția individuală a repondentului.
Tipuri de chestionare:
1.
chestionare cu întrebări
închise (cu răspunsuri prestabilitate)
2.
chestionare cu întrebări
deschise (răspunsul este elaborat de către repondent)
3.
chestionare mixte (se alternează
întrebări închise cu întrebări deschise)
Chestionarele mixtre trebuie să respecte
următoarele reguli:
• se începe cu întrebări închise referitoare la gradul de cunoaștere a
problemei abordate
• chestionarul continuă cu întrebări deschise referitoare la
atitudinea față de problema abordată
• se încheie cu întrebări închise prin care se măsoară motivația și
atitudinea în raport cu tema abordată
Interviul
Interviul este un procedeu specific anchetei
sociologice care constră într-o succesiune de întrebări și răspunsuri verbale.
Interviul poate avea mai multe forme:
• direct/ telefonic
• structurat(întrebări stabilite dinainte)/ nestructurat(în situația
în care operatotul pune întrebări în funcție de context și de răspunsurile
anterioare)
Sondajul de opinie
Sondajul de opinie este un procedeu ce
aparține anchetei sociologice care constă în tehnici interogative prin care se
măsoară intensitatea opiniilor, convingerilor și atitudinilor referitoare la o
problematică de interes public.
Sondajul de opinie constă în întrebări
închise care pot fi în formă scrisă sau orală.
Sodajul de opinie se bazează pe eșantionare,
iar rezultatele obținute au o marjă de eroare.
O specie aparte a sondajului de opinie este
exist poll-ul, sondaje realizate la ieșirea de la urne, sub forma interviului,
având un eșantion mare.
Metoda analizei documentelor sociale
Prin document social se înțelege orice
obiect sau text scris ce furnizează infromații despre o anumită comunitate sau
despre modul de viață specific unei societăți.
Documentele sociale pot fi materiale sau
scrise. Cele scrise pot fi cifrice sau necifrice.
Textele cifrice conțin informații despre
numărul populației totale sau ponderea categoriilor sociale în funcție de
anumite criterii: sex, ocupație, studii, vârstă, etnie, religie etc.
Textele necifrice se împart la rândul lor în
texte oficiale (cu caracter juridic: constituții, legile elaborate de Parlament,
ordonanțele de urgență ale Guvernului etc) și texte subiective(biografii,
jurnale, cărți de memorii etc).
Trimiteți un comentariu